Thursday, December 6, 2007

Poveste II


Spune creion.
Creion.
Spune ma creion!
Creion.
De ce nu vrea sa spuna? Zi mai repede!
Creion.
Nu, nu, nu, ce-i asa de greu sa spui "creion"?
Creion.
Nu inteleg de ce nu vorbeste...
Creion.
Cred ca are ceva cu noi de nu vrea sa spuna!
Creion.
Vorbeste, omule!
Creion.
Noi toti a trebuit sa spunem cuvantul... E randul tau!
Creion.
Nu, asculta-ma: C-r-e-i-o-n.
Creion.
Cred ca are o problema. Oare nu ne intelege?
Creion.
E clar ca nu.
Creion.
Dar daca isi bate joc de noi?
Creion.
Da, ai dreptate.
Creion.
Nu cred ca are ce cauta printre noi...
Creion.
Trebuie sa dispara!
Creion.
Ultima sansa: Spune creion.
Creion!
Nu am auzit nimic. Tu?
Creion.
Nici eu.
Creion!
Urmeaza statia...
Creion.
Nu, nu, nu... Am ajuns la cimitir.
Creion.
Ai spus ceva?
Creion!!!
A, mi s-a parut...
Creion...
Ce pacat... imi pare rau ca s-a ajuns aici!
Creion.
Da, si mie.
Creion.
Dar asta e...
Creion.
Adio!

Inspirat din Omul-pubela. Femeia ca un camp de lupta de Matei Visniec.

2 comments:

Adela said...

ce om tampit nu putea spune creion..:))

Anonymous said...

ummm.. chestia asta apare si intr-o piesa de-a lui visniec, doar ca in loc de "creion" e "sfoara"