Unde vrei sa imi arunc visele?
Incearca sa ingropi minciunile…
Nu mai vreau sa simt parfumul
De mandarina din cosul de gunoi.
De cand nu a mai sunat.
In albastru am pictat un om batran
Cu o chitara.
Pacat… Nu e firesc
Sa ma doara asa de rau
Numele nostru.
Pentru ca am inundat-o cu lacrimi
Atunci cand am reusit sa vad in oglinda
Fara sa ma ridic pe varfurile degetelor.
Vechi de lemn… Poti face multe lucruri
Cu un scaun si o carte de joc ingalbenita.
Valurile vazute de nebuni potolesc vantul!
Care carau prins in cuie de plastilina
Mirosul mainilor tale, si a pielii
Crapate.
M-au facut sa arunc la cosul de gunoi
Visele asternute pe hartie de amintire.
Miroasind a mandarina!
De ce ma simt ca o ecuatie cu doua necunoscute?
No comments:
Post a Comment