E ciudat cat de mult te poate frapa ceva atat de nesemnificativ cum ar fi cateva cuvinte mazgalite pe un perete murdar de amintiri, sau o ciocolata calda gretos de dulce, bauta intr-o cutie de vise... E ciudat cat de mult te poate marca un vis, si cat de mult inseamna o privire ce se bate in cuie pe retina celui ce-o priveste. E neasteptat sa simti, fix in clipa in care iti mototolesti sentimentele si intentionezi sa le arunci intr-un cos cu gunoaie pe care scrie "reciclabil". Dar e frumos sa-ti amintesti! :)
"Timpul sta tot timpul"
Nu-i asa? In clipa in care cauti sensul, orice paradox capata sensuri noi, interpretate. Orice paradox ajunge sa insemne ceea ce iti doresti tu sa insemne. Iar ce iti doresti tu stiu, si-mi pare bine ca stiu! Iar cel mai bine imi pare ca iti pot da...
Intr-un timp am fost efectiv doritoare sa ma schimb, sa-mi schimb perceptiile, modul de exprimare si felul in care ma exteriorizez. Iar tu ai fost mereu acolo, si ai avut ceva de zis si de concretizat. Datorita tie am realizat ca trebuie sa pretuiesc ceea ce sunt, si ceea ce spun, fiecare fraza, fiecare rand... Iar eu le pretuiesc. Aceste randuri le pretuiesc mult de tot, pentru ca o sa stea scrise destul timp, si nu neaparat aici, in format HTML, ci poate sub o forma mai speciala, mai putin clara pentru ceilalti... Iar aceste ganduri devin si ele sentimente, imbogatite cu cuvinte simple cum ar fi "te iubesc" sau cu gesturi, vise, atingeri.
Iar mie acum nu imi mai trebuie 3,45 motive sa rad dimineata. Nu imi mai trebuie 2.69 de motive sa nu cad, pentru ca stiu ca are cine sa ma prinda. Iar tu nu ai nevoie de un infinit de motive ca pozele sa fie vesele cand nu sunt...
Poti sa ma tii de mana si sa imi promiti ca nu o sa te rupi? Poti sa-mi spui ca ma iubesti de fiecare cand mintea mea o ia razna, si doresc din nou sa o impachetez si sa o trimit departe? Poti, nu-i asa...? :)
No comments:
Post a Comment